Ştiaţi că avem deasupra noastră un infinit de lumină spart în milioane de scântei? Ştiaţi?
Milioane şi milioane de alte lumi ne arată prezenţa lor...dar oamenii nu mai au timp să-şi ridice privirea de la pământ, de la străzi, din portofele, de pe screen-ul telefonului mobil.
Mă fascinează stelele, lumina lor, misterul nopţii, liniştea. Toate luminile alea sunt de fapt sfere mai mari decât Pământul nostru, se rotesc în jurul unei stele mai mari decât Soarele nostru. Wow!
Cine mai vede lumina nopţii? Avem ca tavan infinitul şi oricât ne-am întinde să atingem cerul nu am reuşi.
Stingeţi luminile, stingeţi becurile din case şi de pe străzi, mergeţi pe jos spre case, tăceţi pe drum...cine poate recreea ceea ce văd ochii noştri atunci când se ridică de la pământ şi se pironesc pe cer? Cine poate explica sublimul? Are vreo formulă chimică frumuseţea?
Cine spune că n-a văzut niciodată minuni? Cum de stau Pământul şi Luna şi celelalte planete şi stele? De ce nu cad la nesfârşit? Pe ce stau? Sau mai bine zis, cine le ţine? Ne înconjoară minunile, da...suntem atât de mici în comparaţie cu infinitul universului, cum sunt bacteriile pentru noi: nu le văd, nu mă văd.
Să ne oprim să vedem lumea. Trebuie doar să ne oprim.
Dintre toate prefer constelaţia Orion....e superbă! :)
"El [Dumnezeu] a făcut Pleiadele şi Orionul" - Amos 5:8 [Biblia,Vechiul Testament]
